Pasarile se duc sa moara in Peru

Traducere si note de Doru Mares Pasarile se duc sa moara in Peru, nuvela care da titlul volumului, a fost publicata mai intai in revista franceza Playboy, in 1964, si a stat la baza primului film scris si regizat de Romain Gary, in 1968, avandu-i in distributie pe marii actori Jean Seberg, Maurice Ronet, Pierre Brasseur si Danielle Darieux. Ironice si tragice, cele saisprezece nuvele reunite in volumul Pasarile se duc sa moara in Peru sunt o invitatie in universul cosmopolit al autorului. Din Peru in souk-urile Istanbulului, dintr-un sat oarecare din Romania si pana in indepartatul La Paz, natura umana si mai cu seama slabiciunile acesteia devin rand pe rand materia intransigentei sau a indulgentei autorului. Ironia lui Romain Gary si umorul negru, coroziv strabat fiecare pagina si contureaza tipologiile umane – aventurierul, naivul, devotatul, incapatanatul, deziluzionatul, vanitosul, arogantul, ticalosul, obtuzul, odiosul, bruta, optimistul. Cu totii se afla fie la granita dintre viata si moarte, fie la cea dintre renuntare si incredere. „N-a fost nimic premeditat: scriind aceste nuvele, eram convins ca ma las doar in voia placerii de a povesti. Abia in clipa cand le-am organizat intr-un volum, mi-am dat seama de inspiratia care le leaga: demonii mei obisnuiti m-au impiedicat inca o data sa renunt. Aerul meu amuzat si ironic nu pacaleste pe nimeni: fenomenul uman continua sa ma sperie si sa ma faca sa ezit intre speranta intr-o revolutie biologica, oricare ar fi aceea, si o revolutie pur si simplu.“ — ROMAIN GARY