Dementa digitala

Cartea Dementa Digitala , scrisa de  Manfred Spitzer , a aparut la editura Humanitas. Viata noastra depinde astazi atat de mult de noile tehnologii, incat am ajuns sa ne simtim pierduti fara calculator, internet si telefon inteligent. In fiecare zi o noua inventie vine sa ne faca munca mai usoara, preluand mai ales din efortul mental pe care ar trebui sa-l depunem. Care sunt insa efectele asupra creierului nostru? Asemenea unui muschi, acesta se atrofiaza cu cat este folosit mai putin. Ne-am obisnuit sa cautam pe Google raspunsul la orice nelamurire, sa depozitam toate informatiile pe un dispozitiv digital si sa efectuam pana si o socoteala simpla pe calculator. In plus, petrecem tot mai mult timp pe retelele de socializare si inlocuim contactele personale cu cele virtuale. Folosind cele mai recente si importante studii stiintifice, psihiatrul si specialistul in neurostiinte Manfred Spitzer investigheaza influenta negativa pe care o pot avea mediile digitale asupra memoriei, puterii de concentrare si abilitatilor cognitive, in special ale tinerilor, iar cartea este un semnal de alarma pentru parinti, profesori si politicieni. Dementa nu inseamna doar pierderi de memorie. Iar in cazul dementei digitale nu e vorba doar de faptul ca tinerii (mai ales) par sa devina din ce in ce mai uituci […]. E vorba mai degraba de randament mental, gandire, capacitate critica, de orientare in hatisul de informatii . Daca o casiera foloseste calculatorul ca sa socoteasca doi plus doi si nu observa ca rezultatul 400 trebuie sa fie gresit, daca NASA lanseaza un satelit in nisip (sau in spatiul infinit) pentru ca nimeni nu s-a prins ca incii si milele nu sunt totuna cu centimetrii si kilometrii, daca bancherii gresesc un calcul cu 55 de miliarde de euro, toate acestea inseamna pana la urma doar ca nimeni nu mai gandeste. Evident ca in aceste cazuri nimeni n-a aproximat in cap ordinul de marime al rezultatului, ci s-a bazat in schimb pe un asistent digital oarecare. –  MANFRED SPITZER Fragment din carte : Retelele sociale online satisfac nevoia fundamentala de contact cu oamenii. Petrecem mult timp palavragind si spunand povesti despre toti oamenii pe care-i cunoastem, despre prieteni si vecini, precum si despre personajele bogate, frumoase si puternice care ne sunt accesibile practic numai in mod virtual. Dar cine crede ca aceasta noua posibilitate de contact are doar efecte benefice se insala. Anonimatul internetului provoaca scaderea autocontrolului si reducerea corespunzatoare a efortului de a mentine un comportament social adecvat. Cine si a dobandit deja competentele sociale pe caile obisnuite  ( offline, fata in fata) nu va suferi din cauza retelelor sociale si se va folosi de telefon sau e-mail cu o anumita dezinvoltura. Dimpotriva, cine n-a avut ocazia sa-si dezvolte un comportament social si si-a creat, in copilarie si in tinerete, o buna parte a contactelor sociale prinn internet, adica traieste in retea, acela risca sa nu dobandeasca o competenta sociala adecvata. Dupa cum am vazut, cele mai recente studii demontreaza ca zonele cerebrale responsabile de comportamentul social nu se dezvolta normal in acest caz. Consecintele sunt greu de anticipat, dar trebuie sa ne dea de gandit. Tinerii stiu din ce in ce mai putin incotro sa se indrepte, ce pot face si ce vor. Pur si simplu n-au ocazia sa se confrunte cu aceste probleme prin proiecte reale in lumea reala, prin contacte personale. Internetul este plin de esecuri sociale: de la pretentia de a fi un altul si inselatorie pana la comportamente de-a dreptul infractionale. In retea se poate minti, hartui, intimida, jefui, poti fi agresiv si poti calomnia fara limite. Nu-i de mirare ca retelele sociale fac ca tinerii sa se simta singuri si deprimati.